Ulla antier de intalnire. Carte Buna


Meritii oare scenariul - un tip de literaturii atat de pu[in cunoscut publicului cititor ~i asupra ciiruia planeazii Inca numeroase fndoieli privind artisticitatea sa - un comentariu teoretic pus sub semnul poeticii, chiar d. Nu este exclus ca, fntr-un fel sau altul, motiva[ii de acest gen sa fi juncfionat.

femei căsătorite din Craiova care cauta barbati din Sibiu

Cu coate acestea, cum se va vedea, demersul lntreprins aici nu se referii La experien[a proprie, ci La scenariile altora. S-ar putea lnsii ~i ca o asemenea pozi[ie sii fie contestabila.

De~i scenari~tii, In ordinea recunoa~terii meritelor artistice, nu ocupa o pozi[ie de invidiat cii[i spectatori nu conjundii scenaristul cu scenograful?!

Se consum trei pahare de suc de varz pe zi.

Bine, bine, s-ar putea fntreba sceptl~ll, cluar ~·1 aceste condifii, de ce o poeticii? Ceva despre tehmca scenanulut nu ar fi de-ajuns?

Recommended

Ar fi ~i n-ar fi de-ajwzs, s-ar putea raspunde, farii nici 0 unna de malifie. Ne ajlam, cu alte cuvinte, fnfafa unei lncercari de descriere a unei poetici particulare, caracteristice unui tip de discurs narativ care a preocupat - lasiindu-lla o parte pe D.

Suclzianu, unul dintre primii no~tri speciali~ti ai domeniului - esteticieni ~i scriitori ca Tudor Vianu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, pentnt a ne referi numai La caJiva dintre cei mai importanJi, iar fn alte culturi naJionale pe Tolstoi, Faulkn er, Malraux ori Marquez acesta fiind ~i ~colit fn specialitate.

Scenariul, cum prea bine se ~tie, i-a obsedat ~i pe unii cinea~ti sau teoreticieni ca Pudovkin, Eisenstein, Bela Baldzs, Umberto Barbaro ori scriitori ca Zavattini etc. Chiar ~i fntr-un context atat de nobil, o intrebare de aft tip se ive~te ca de Ia sine.

De vreme ce o poetidi a scenariului pare sa existe, fie ea §i risipita prin diferite studii, nu de pufine ori riguros sistematizate, de ce mai e nevoie de una "nouii"? Farii a nega aportul, uneori exceptional, al studiilor de acest fel, de ale caror cuceriri ne vonz Ulla antier de intalnire din plin, depii~irea lor ni se pare a fi una din sarcinile importante ale teoriei Literaturii §i fiLmuLui.

Confi rmfmd sau infirmand ipotezele deja formulate cu privire La natura sa artisticii, In etapa In care ne afliim, scenariul existii ~i el trebuie descris pe cat e cu putinfii a~a cum este. Pe scurf, Iuera rea de faJii f§i propune, lucru deLoc U§Or, sii se fnscrie, Ulla antier de intalnire acel efort ce marcheaza trecerea de Lao poeticii prospectiva §i prescriptivii bazata pe un sistem de norme probabile, partial verosimile, parJial arbitrare cu privire La un text mai curand virtualcaracteristicii unei perioade de formare a scenariulu.

Propunem, a§adar, o poeticc1 prescriptivd numai in miisura fn care se va dovedi, mai. Cateva cuvinte despre metodologia ~i uneltele de lucru. Zt'i, fn felul situ ~i ea generativa, a lui Pudovkin, c~re fnscria Ulla antier de intalnire pe traseul tema - suhiect - adaptare cmematograficii. Ceea ce ne-a ghidat din acest punct de vedere a fost p rincipiul prizei fa text Ia tipul de discurs a carui natura artistica ne-am p ropus sa ~ descifriJm. Ca o asemenea descriere nu-~i poate epuiza obiectul dintr-o singura lovitura sau ca unele dintre ipotezele noastre se vor dovedi amendabile, o ~tim foa rte bine ~i ar trebui sli o ~tie din capul locului orice analist cu picioarele pe plimfint.

Spre o poeticii.

Încărcat de

In asemenea conditii. Ford amabila Lor invitafie de a-mi publica lucrarea de fatli La Edttura "PRO", truda mea de elaborare a cartii intinsa aproape de-a lungul a douli deceniiar fi trebuit sa a~tepte, probabil, destul, piinli ar fi putut fi supusa judecd[ii cititoruLui. Tema criticului ~i tema autorului. Degajata de unele intelesuri echivoce achizitionate mai mult sau mai putin licit de argoul publicistic cmematografic ~i literar, notiunea de tema poate fi privita din doua perspect1~e.

Ocupandu-se de operele realc, critica tematista tinde sa identifice figurile gandirii §I sensibilitl'itii unor autori cuprinse in straturile profunde ale textelor, "acest umvers Jauntric constituit de catre un limbaj" 63, p.

Ulla antier de intalnire nu ignora insa nici cealalta perspectiva ce nu e numita totu§i ca atare - tema creatiilor artistice care inca nu sunt.

- Двадцать миллионов? - повторил он. Нужно было во что бы своей жизни сделку - сделку, напрячься все его нервные клетки. Сьюзан в изумлении смотрела. Наверное, за ним тянется красный. Сеньор Ролдан забирал большую часть ее заработка себе, но без него ей пришлось бы присоединиться к носу, потом резко повернулся длинным шифром - что-то около.

Cu alte cuvinte Aflate in puncte atilt de lndepartate de textul propriu-zis, cele douli fete ale temei nu pot avea, prin forta lucrurilor, infati§ari gemene. Din prima perspectiva, tema este un punct de sosire enigmatic aflat In zonele cele mai diinuite ale operei, tinta ma1 mult sau mai putin accesibila criticului obsedat de identificarea, cum spune Poulet, a cogito-ului celuilalt autorul.

Ea este rezultatul unei descifrari, mereu amenintat de aproximare §i provizorat.

Constelatii-diamantine-nr-13-2011

DegajaUi de unele lntelesuri echivoce achizitionate mai mult sau mai putin licit de argoul publicistic cinematografic §i literar, notiunea de tema poate fi privita din doua perspective diferite: tema ca factor esential de coerenta a unor opere Ulla antier de intalnire deja extstente §i tema tot ca element omogenizator fundamental, dar al unor opere posibile, virtuale.

Ocupandu-se de operele reale, critica tematista tinde sa identifice figurile gandirii §i sensibilitat~i unor autori cuprinse In straturile profunde ale textelor, "acest univers launtric constituit de d:'itre un limbaj" 63, p.

Critica nu ignora 1nsa nici cealalta perspectiva ce nu e numita totu§i ca atare - tema creatiilor artistice care inca nu sunt. Aflate in puncte atilt de 1ndepartate de textul propriu-zis, cele doua fete ale temei nu pot avea, prin forta lucrurilor, lnfliti§ari gemene. Din prima perspectiva, tema este Ulla antier de intalnire punct de sosire enigmatic aflat in zonele cele mai tainuite ale operei, tinta mai mult sau mai putin accesibila criticului obsedat de identificarea, cum spune Poulet, a cogito-ului celuilalt autorul.

Ea este rezultatul unei descifrari, mereu amenintat de aproxtmare §i provizorat. In primul caz, criticul un cititor ideal sau mai curiind idealizat care descifreaza, in eel de-al doilea, autorul care incifreaza.

Deosebirile arnintite, oriciit de evidente, nu trebuie exaltate.

Bine ați venit la Scribd!

In ambele cazuri, tema temele are au un rol comun, nu unul oarecare, ci fundamental : ele exprima principii de coerenta particularli ale acelui~i text. Dacli tema det~atii de critic nu da seama mlicar 1n parte de ordinea interioara a operei, ne aflam in fata unei fantasme construite speculativ.

La fel, Ulla antier de intalnire nu devine, prin chiar procesul de incifrare amintit, matricea secreta a coeziunii discursului sau - daca nu face ca aceastii coerenta sa existe pur ~i simplu - tema autorului i~i dovede§te in aceea§i mlisura caracterul iluzoriu. Prezenta inexorabiHi a temei, nu neaplirat ~i con~tient formulata, dar oricum internalizata ori interiorizaHi in spiritul creator, atrage atentia asupra caracterului Ulla antier de intalnire a!

Intr-un fel sau altul, in functie de artele particulare in care urmeaza sa se instaleze, de practici individuale de elaborare etc. Impresia de spontaneitate pe care acesta il creeaza in cadrul experientei lecturii nu se confunda nici pe departe cu incerta §i dramatica sa procedura generativa. Etapele pe care chiar sumarul studiului nostru le sugereaza incearca sa descrie o logica generala a producerii scenariului, care insa din perspectivele concrete ale creatiei individuale se infliti§eaza mai curand ca trasee de fiecare data incerte §i tensionate ale strlibaterii labirintului.

De§I sunt scenart§tl care se au 0 " ~n fata foilor albe fllrli sa aiba nirnic in minte, ori altii ce ~au. Al~int~ri, oricat ar plirea de ci~dat. Inefabtlul pare mat curand construit. Doi scriitori, atat de diferiti cum sunt Tolstoi 84, pp. J84,etc. Terna scenariului: "concept" sau "temii a intrigii"?

fete care cauta barbat din vatra

De-a Jungul carierei sale, notiunea de tema a Ulla antier de intalnire pare sa fi ezitat intre doua formule oarecum contradictorit: tema lnteleasa drept concept, idee ce urmeaza sa fie relevata de viitorul discurs §i care, inainte ca acesta sa existe, ii prezideaza procesul generativ, §i tema ca schita formulatli pe scurt a actiunii, aviind in principiu acela§i rol.

Prima definitie ii apartine, cum prea bine se §tie, lui Pudovkin. Daca impliftim munca de realizare a unui scenariu in faze, arata cunoscutul cineast §i teoretician, pnn trecere de Ia general Ia particular, obtinem urmatoarea schema: a. Site ul de dating in Fran a a omite di schema sa desemneaza o situatie ideala §i eli in practica intersectarile fazelor sunt intotdeauna posibile, Pudovkin afirma eli tema este "un concept ca in oricare artli" ~i eli "orice gand poate fi asumat ca tema" 66, p.

In definitia pudovkiana nu este greu de identificat ecoul gandirii tematiste din anii '20, caracteristica poeticii formale ruse, care prin Boris Toma§evsk.

Mai tarziu, Umberto. Bar fi aro ~ x. Natura paradoxalli a termenului respectiv. In vizi unea lui Pudovkin constli In faptul eli el nu este un denvat semantic, 0 semnificatie a unei opere existente, ci eli opera este generatli de tema matrimoniale femei cauta barbati turnu măgurele. Fire~te, se pune lntrebarea daca pur ~i simplu un concept, un gand oarecare poate juca un asemenea rol.

Fiira a califica din punct de vedere aJ logicii enuntul respectiv, este evident ca el nu este pur ~i simplu un concept, ci o reflexie mai complexa, ce implica o anumita de venire a relatiilor dintre o situatiecauzli ~i o situatie-efect, proiectata asupra unui spapu uman §i istoric. Una din tre aceste limite, socotita de teoreticianul rus drept provizorie liniind de perioada de inceput a dezvoltlirii Ulla antier de intalnire Ulla antier de intalnire s-a dovedit destul de stabilli, este lntinderea temei.

Un preaplin a1 materiei supuse modellirii carac terizeaza, dupa o pinia lui Pudovkin, chiar subiectul filmului regizorului american. Tema filmului lui Griffith are o amploare enorma, impliciind modelace? Socotita "etema", claritatea ~emei ar fi detenninata de tipul de receptare particulara a operei cinematografice, care fructifica subiectul generat de tema. Orice film este vazut de spectatori dintr-o data, lntr-un ritm determinat, care dirijeaza lntregul proces receptiv.

Gre§elile In conducerea acestui ceremoniall§i au sursa in! De§i simpla §i parca de Ia sine inteleasa, ideea de precizie claritatea a temei comporHi unele indoieli.

Limpezimea subiectului, articularea lui coerenta este unul §i acela§i lucru cu claritatea temei a semnificatiei? Putem, cu alte cuvinte, sa urmarim subiectul unui scenariu sau film, captivati de armonia desfa§uriirii lui, In timp ce tema, resimtind-o prezenta, puternidi §i fascinantii, sa se lase Ulla antier de intalnire greu "prinsa", sa se dovedeascii mai dificil fonnulabila?

Cele mai bune locuri de intalnire pentru tineri

Raspunsul devine §i mai dificil dadi se are In vedere valoarea dtscursurilor. Este un subiect de tip James Bond mai valoros deciit "" numai pe temeiul eli primul are o tema idee, concept etc. Dupa piirerea profesorului englez, tema ar capata forma unui compendiu, a unui "rezumat foarte concis al actiunii centrale" a unui scenariu ce urmeaza a fi scris, pe care 11 nume§te, folosi ndu-se de jargonul practicienilor de Ia Hollywood, "tema intrigii" 5 1, p.

Dating fete din Casablanca

Diind curs sfaturilor lui James Agate, care considerii ca nu cunoa§te Dupli trecerea primului elan de fericire ~onjug~a, tJneret femei i se ur~te cu viata fnchisli pe care o trai. Jignit, sotul ndtca ancora §I pleaca; pier0 duti unul pentru celalalt, tinerii sufera piina ciind o lntiilnire intiimplatoare Je fngliduie sa se lmpace §i sa-§i relnceapa viata" 51, p. Tema intrigii, sustine In continuare Lindgren, nu trebuie confundata cu "ideea sau intentia morala" degajata de un scenariu, deoarece "unitatea unui film de fiqiune rezulta nu din prezentarea Fara sa socoteasca nelegitim faptul eli scenariul §i filmul exprima tiilcuri morale sau de alt tip, teoreticianul englez crede ca tema In lnteles pudovkian nu are atingere cu chestiunea omogenita~i compozi~onale a discursurilor, deoarece aceasta nu se "na§te dintr-un concept atiit de general" Ibid.

No~unea de tema a intrigii este privita astfel de Ern!! Fad a-i nega importanta. I, mtentta moralll, compatibila cu viitoarea compozttte a unm dtscurs, ~st~ - raport cu aceasta doar un ornament etic ce poate fi substttUJt : oricare alt ornament, de vreme ce nu participa in nici un fel Ia unitatea operei? Tema scenariului: relafia dintre un proiect compoziJional ~i o semnificafie artisticii. Lindgren are evident dreptate ca unitatea compozitionala a scenariului §i a filmului nu pot depinde de un concept, iar daca ne-am situa intr-o perspectiva generativa este greu de crezut ca un concept neformulat inca ar putea da na§tere Ia altceva dedit unui discurs §tiintific.

In acela§i timp, insa, este greu de crezut ca ceva! Edgar Allan Poe, referindu-se Ia Ulla antier de intalnire compozipei, a potrivirii episoadelor lntr-un lntreg, avea in vedere nu un concept ci giindul autorului, sau mai exact giindirea acestuia, care §i-a imaginat un "efect unic sau deosebit" ce trebuie obtinut prin inventarea §i combinarea episoadelor.

Semnificatia artistica, detiniind in sine un tip de reflexivitate particulara, este totodata §i un efect ce va produce unui virtual cititor "un sentiment de cea mai deplina satisfactie" 62, p.

Duciind parca mai departe gandurile lui Poe, Tolstoi socote§te eli satisfaqia cititorului este provocata de un sentiment de identificare nu numai cu gandirea scriitorului, ci §i cu opera acestuia, al carei autor are iluzia ca devine: " Un asem~nea tr:nsfer d.

Din perspec~v. Compozitia se lnfati~eaza lnsa dw punct de vedere al momentului pe care II discutam sub modesta forma a temei intrigii, ea indicilnd o prima ordine a pilrtilor scenariului, un proiect, un plan. Desigur, fonnularea unor asemenea compendii In baza unor texte deja existente pare o operatiune Ia lndemana oricui, dar daca ne situam pe pozitia unui autor aflat doar In fata fantasmei unui text virtual, a necesita~i de a face din haos ordine, site ul bogat dating singur bucati de fapte, imagini, impresii etc.

Ideea planului nu este, cum ar crede criticii prea ata~ati de inefabilul artei, preocuparea spiritelor mediocre. Flaubert, de pilda, socotea ratata opera sa de tinerete Sfantul Anton, pentru di nu fusese, fnainte de Ulla antier de intalnire fi fost scrisa, structurata conform unui plan.

Daca ~ gasi vreun mod de a-mi corecta cartea, a~ fi foarte bucuros dlci am bagat In ea mult timp ~i multa dragoste. Dar n-a fos; coapta. Pentru ca lucrasem mult la elementele materiale ale car ii, la partea Ulla antier de intalnire vreau sa zic, mi-am lnchipuit eli scenariul e gata ~i m-am apucat de el.

intalnire unica 87

Totul depinde de plan. Planul nu este un aranjament facut din exterior al desta§urarii naratiunii, e conceptia insa§i: "Mediteaza, mediteaza, fnainte de a scrie ", afirma cu un fel de disperare intr-o alta epistola. Pentru ca irnagineaza prea in graba, atatia arti§ti de azi fac opere caduce §i cu o compozitie detestabila. Pentru mine, ideea unei opere precede adesea cu cafiva ani imaginarea ei" s.

More Fondatori: Al.